Lovitură dură la BEC. Judecătorii au decis respingerea Alianței Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei.
Biroul Electoral Central (BEC) a respins protocolul de constituire a Alianţei Dreapta Unită formată din USR, PMP şi Forţa Dreptei, a anunţat Cătălin Drulă. Preşedintele USR a anunţat că decizia BEC va fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi a invitat oamenii la evenimentul de duminică din Piaţa Universităţii de strângere de semnături pentru candidaturile la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie.
„Respingerea protocolului Alianţei Dreapta Unită, la solicitarea PSD, este un act de agresiune politică venit din partea lui Iohannis, Ciolacu şi Ciucă, care arată întregii ţări unde am ajuns cu starea democraţiei. Dar le promit lor că nu ne vor opri! Milioane de români susţin o alternativă onestă la actuala putere. Noi avem soluţiile corecte pentru a moderniza România şi nu nu vom împiedica de scamatoriile instituţiilor pe care le controlează. În ciuda pretextului folosit de BEC, Eugen Tomac este liderul legitim al PMP, ales încă din 2022, cu un Congres validat de Tribunalul Bucureşti. Pe 2 februarie 2024, acelaşi Tribunal Bucureşti a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP. O decizie executorie, care nu este pusă în aplicare”, a scris Cătălin Drulă, duminică pe Facebook.
Alianța va contesta decizia la ÎCCJ
Decizia BEC va fi contestată de USR, PMP şi Forţa Dreptei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca suport jurisprudenţa consolidată a ÎCCJ în materie electorală şi, în mod special, precedente referitoare la înregistrarea alianţelor electorale pentru alegerile europarlamentare.
„Evidenţiem cu precădere cazul alegerilor europarlamentare din anul 2019, când ÎCCJ a dispus înregistrarea alianţei USR-PLUS, în pofida faptului că semnatarii celor două partide nu erau încă înregistraţi ca preşedinţi de partid în Registrul Partidelor Politice. Decizia ÎCCJ a avut în vedere prevederile legale potrivit cărora alianţele electorale nu reclamă perfectarea lor de către preşedinţii partidelor, ci de către «organul competent/conducerile executive» care pot împuternici anumite persoane pentru a încheia protocolului de constituire a alianţelor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat în 2019, în contextul validării alianţei electorale, imperativul respectării dreptului de asociere şi dreptului de a participa la alegeri, drepturi consfinţite de art. 38 şi art. 40 din Constituţia României, de art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 3 din Protocolul adiţional la aceasta”, mai spune sursa menţionată.