Dacă stați în zona de Nord a Timișoarei cu siguranță simțiți zilnic miros de ars. Unii suspectează că vecinii fac grătare, însă pe la ora 3 noaptea ipoteza nu prea mai stă în picioare.
Consilierului local Roxana Iliescu dezvăluie că pe un teren al Primăriei sunt arse deșeuri
Teren pârjolit de flăcări pe strada Taborului, in loc de parc civilizat, așa cum își doresc timișorenii din zonă de ani de zile!In cursul zilei de ieri, pe strada Taborului, in spatele Uzinei de Apă 2, a izbucnit un incediu serios, cu flăcări mari care au amenințat, din cauza vântului, casele din vecinatate.Lumea s-a panicat si a început să sune la autorități, la pompieri, poliția locală, primărie, politie municipală, iar până sa ajungă pompierii, au ieșit cu lopeți in încercarea de a limita riscurile ca incendiul sa ajungă la case.Cel mai probabil acest incendiu a fost declanșat de oamenii fără adăpost care si-au găsit de treabă pe acest teren. Cu toate acestea, politia locală nu s-a deplasat la solicitarea cetățenilor, cerându-le acestora sa fie chemați când apar oamenii fără adăpost in zonă.
Ce este interesant de stiut este faptul că acest teren, in suprafata de peste 7000 mp, lăsat de izbeliște, este proprietatea UAT Timisoara.De-a lungul timpului, mai multi timișoreni din zonă au venit cu propuneri de amenajare pe bugetul participativ a acestui teren, ca parc, dar in afară de povești nemuritoare ale administrației USR, nu s-a concretizat absolut nimic.In anul 2022 un timișorean, Corneliu Marcu, a trimis pe site-ul primăriei o propunere pentru bugetul participativ “ Timisoara Decide”, care viza amenajarea acestui teren ca parc, insa propunerea a fost respinsă. Motivul respingerii? Reprezentanții primăriei au invocat atunci faptul ca zona face parte dintr-un proiect de reabilitare sub denumirea “amenajări străzi zona Blascovici” ce face obiectul HCL 123/2020 (Hotarare promovată de administrația Robu, HCL 123/ 31.03.2020) si abia după realizarea acestui proiect se poate discuta despre o eventuală amenajare a parcului.
Fiind un proiect marca Robu, administrația USR nu s-a grabit sa asfalteze străzile din zonă. Deși inițial existenta acestui proiect a fost motiv de respingere, chiar dacă nu au realizat între timp nicio asfaltare/ modernizare a străzilor din zonă, in 03.04.2023 au declarat proiect câștigător proiectul inițiat de un alt timișorean, George Giurgiu, lansat pe aceeași platformă Timisoara Decide, care viza același lucru, amenajarea unui parc pe acest teren.De mai bine de 2 ani de zile, desi au declarat câștigător proiectul inițiat de timișoreanul Giurgiu, terenul se află in aceeași situație, părăsit, neîngrijit, locație perfectă pentru oamenii fără adapost.Există totuși o actualizare pe platforma Timișoara Decide, din septembrie 2024, în care suntem anunțați ca au fost alocate fonduri pentru achiziția serviciilor de proiectare și ca pregătesc documentele necesare acestei achiziții, ca s-au identificat CF-urile și a fost solicitat un Certificat de Urbanism!Atat a putut administrația USR să facă referitor la acest proiect, în mai bine de 2 ani!, transmite Roxana Iliescu.
În loc să monitorizeze situația din teren și să dea amenzi, Garda de Mediu lansează apeluri pe Facebook
NCENDIEREA MIRIȘTILOR ȘI A VEGETAȚIEI USCATE NU ESTE O SOLUȚIE,CI UN PERICOL
Pe fondul creşterii alarmante a numărului de incendii cauzate de arderea nesupravegheată a miriştilor, Garda Naţională de Mediu atrage atenţia şi face un apel către cetăţeni să nu mai incendieze vegetaţia uscată.
Toate schimbările climatice, încălzirea globală din ultimii ani, veri din ce în ce mai caniculare și secetoase, fenomene meteo extreme din ce în ce mai dese, cresc probabilitatea izbucnirii unor incendii de vegetaţie.
Practic: Schimbările climatice → cresc riscul de incendii prin temperaturi extreme, secetă și autoaprinderi.
Incendiile de miriști → accelerează schimbările climatice prin emisii de gaze cu efect de seră și degradarea solului.
Cu alte cuvinte suntem într-un un cerc vicios: arderea vegetației alimentează încălzirea globală, iar încălzirea globală face incendiile și mai probabile și mai periculoase.
De aceea este important şi fundamental să ne comportăm şi să acţionăm responsabil să nu mai punem şi noi “gaz peste foc” (la propriu), incendiind în mod deliberat vegetaţia uscată.
Ştim, la o primă vedere poate părea o metodă comodă de a scăpa de resturile vegetale dar oare merită
Pericole imediate: Risc de propagare necontrolată – focul se poate extinde rapid la păduri, locuințe, anexe gospodărești, terenuri agricole, linii electrice etc.
Amenințarea vieții și bunurilor – oameni, animale domestice sau sălbatice pot fi răniți sau chiar uciși; locuințe și culturi agricole pot fi distruse.
Afectarea infrastructurii – focul poate deteriora drumuri, cabluri electrice, conducte de gaz, rețele de telecomunicații.
Accidente rutiere – fumul dens reduce vizibilitatea pe șosele și poate provoca accidente grave.
Pericole asupra mediului:
Distrugerea solului – arderea distruge stratul fertil și microorganismele benefice, ducând la scăderea productivității terenului.
Poluarea aerului – fumul conține particule toxice (CO, NOx, PM10, PM2.5), nocive pentru sănătatea oamenilor și pentru climă.
Pierderea biodiversității – insecte, păsări, animale mici, dar și plante sunt distruse.
Creșterea riscului de eroziune – lipsa vegetației lasă solul expus ploilor și vântului, favorizând alunecările și degradarea terenurilor.
Şi la toate acestea mai adăugăm şi riscul de a fi amendat sau de a avea chiar dosar penal.
Vă amintim că legislaţia în domeniul protecţiei mediului interzice arderea miriştilor, a stufului, a tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase de către persoane fizice sau juridice, fără acceptul autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi fără informarea, în prealabil, a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă.
În caz de neconformare, comisarii GNM vor aplica sancţiuni constând în amendă de la 7.500 până la 15.000 lei, pentru persoane fizice, şi între 50.000 şi 100.000 lei, pentru persoane juridice, iar dacă incendierea a fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală, aceasta constituie infracţiune şi se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an, sau cu amendă penală.
Pentru a combate şi preveni acest fenomen, Garda Națională de Mediu colaborează cu IGSU şi APIA, în baza protocolului dintre cele 3 instituţii, semnat încă din luna aprilie 2023, în vederea monitorizării modului în care sunt respectate, de către cetăţeni, normele privind interdicția arderii vegetației uscate pe terenurile arabile și pajiștile permanente.
Conform informaţiilor venite de la IGSU, personalul structurilor operative din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă au intervenit pentru stingerea incendiilor de vegetaţie, după cum urmează:
În 2023 – 10.094 cazuri
În 2024 – 18.887 cazuri (aproape dublu)
În 2025 – 10.319 (doar în primele 7 luni ale anului)
Anul trecut, reprezentanţii APIA au diminuat semnificativ subvențiile fermierilor pe ale căror terenuri s-au constatat incendieri, iar comisarii GNM au aplicat amenzi în valoare totală de 850 000 lei. Totodată, au fost înaintate, către organele în drept, 53 de sesizări penale
Într-un context în care schimbările climatice aduc secetă, temperaturi extreme și terenuri tot mai vulnerabile, focul nu mai este un simplu instrument, ci o amenințare majoră.De aceea, apelăm la responsabilitatea fiecăruia dintre noi: să protejăm mediul înconjurător, sănătatea comunității și siguranța generațiilor viitoare.
Respectați legea, respectați natura. Focul odată pornit nu mai poate fi întotdeauna stăpânit!, spun cei de la Garda de Mediu pe Facebook.